Primul număr al revistei NAPSUGÁR (Rază de soare) apare în luna ianuarie a anului 1957.
Printre fondatori se numără o serie de scriitori, poeți, artiști plastici maghiari din România: István Asztalos, redactor șef, Andor Bajor, Sándor Fodor, György Méhes, Gizella Hervay, Mária Tamás, Margit Soó Zöld și Tibor Kádár, respectiv János Farkas, redactor. În decursul anilor, revista a beneficiat de aportul unor scriitori și poeți maghiari renumiți, fie în calitate de redactor sau de colaborator permanent: Sándor Kányádi, Tibor Bálint, Aladár Lászlóffy, Béla Jánky, Domokos Szilágyi, Zoltán Veress, Erik Majtényi, Lili Marton, Pál Jancsik, Zsigmond Palocsay, András Sütő, Mária Tamás.
În cei 65 de ani de existență, în funcția de redactor-șef s-au aflat István Asztalos, János Farkas, Károly Tar, Jenő Murádin, din nou János Farkas, iar în ultimele trei decenii, Emese Zsigmond. În ianuarie1980 redacția NAPSUGÁR publică primul număr al revistei A HAZA SÓLYMAI (Șoimii patriei), dedicat copiilor preșcolari. Denumirea este una impusă în mod forțat în circumstanțele dictaturii comuniste, iar după decembrie 1989, revista își păstrează caracterul, însă își schimbă titlul, devenind SZIVÁRVÁNY (Curcubeu).
Scopul colectivului redacțional este educarea cititorilor noștri în spiritul valorilor universale umane, al identității etnice a comunității maghiare din Transilvania, al tradițiilor istorice și culturale specifice regiunii.
Lista colaboratorilor permanenți ai celor două reviste de la început și până în prezent include nume sonore din cercul scriitorilor și poeților maghiari din regiunile Bazinului Carpatic, precum Béla Markó, András Ferenc Kovács, János Lackfi, Csaba Lászlóffy, Emese Egyed, István Ferenczes, Olga Zágoni, Imre József Balázs, Noémi László, Katalin Cseh, Angi Máté, Balázs Zágoni, András Visky, István Berszán, Ildikó Döbrentey, Dénes Kiss, Tibor Balázs, Ferenc Balajthy, Zsuzsa Döme, László Donkó, László Zsirai, Miklós Lelkes, József Mészely, László Mihályi Molnár, Vince Fekete, Lehel Kiss, Ildikó Nagyálmos, Eszter Sikó-Barabási, Réka Zsuzsa Simon, Péter Demény, János Szántai, Zsolt Láng, Tamás Gergely, Éva Tolna, Margit Szőcs, Ágnes Tóth, Johanna Bertóti.
În rândurile artiștilor plastici, autori ai ilustrațiilor apărute pe paginile celor două reviste, putem enumera maeștrii din domeniu, generația de mijloc dar și tinerii debutanți: István Árkossy, Ferenc Deák, Margit Soó Zöld, Zoltán Andrási, Helga Unipan, József Bene, Gusztáv Cseh, Lívia Rusz, László Feszt, László Feszt junior, Mária Kopacz, János Venczel, Géza Székely, Katalin Szilágyi Tosa, István Csillag, Ágnes Keszeg, Andrea Kürti, Andrea Jánosi, Sára Bak, Tünde Tomos, Ágnes Forró, Krisztina Molnár, Annabella Orosz, Zelmira Szabó, Ildikó Mezey, Mária Moldován, Tünde Darvay, Zsuzsa Guba-Kerekes, Csilla Fazakas, Edith Pojum, Ágnes Szucher, Rebeka Hatházi, Eszter Nóra Simon, József Vass.
Înainte de decembrie 1989, cele două reviste sunt editate de către Consiliul Național al Organizației Pionierilor, afiliat Partidului Comunist Român. În anul 1990, revistele sunt preluate de către Editura Națională Română. În urma unei situații marcate de lipsă de fonduri și obstrucționarea difuzării revistei, este fondată Editura Napsugár SRL în anul 1991, care preia pe rând difuzarea, editarea și administrația economică a celor două reviste. În vara anului 1998, Fundația Napsugár devine proprietar unic al Editurii.
Revistele NAPSUGÁR și SZIVÁRVÁNY își păstrează cu orice preț caracterul literar. Misiunea lor este să supraviețuiască servind cauza culturii miilor de cititori, pedagogi și părinți maghiari din România.
